Raportul de țară al Comisiei Europene din 2024 privind Italia oferă o analiză cuprinzătoare a performanței economice a națiunii, a sănătății fiscale și a provocărilor structurale în cadrul semestrului european. În urma unei redresări robuste post-pandemie, creșterea economică a Italiei a încetinit, creșterea PIB-ului real încetinind de la 4,0% în 2022 la 0,9% în 2023. Această încetinire este atribuită cererii interne reduse, condițiilor de finanțare mai stricte și renunțării treptate a stimulentelor fiscale. Proiecțiile indică o creștere modestă de 0,9% în 2024 și o ușoară accelerare la 1,1% în 2025, susținută de investiții în cadrul Planului de redresare și reziliență (RRP).

Inflația s-a moderat semnificativ, inflația generală scăzând la 0,5% anual în decembrie 2023, cu mult sub media zonei euro. Această scădere se datorează în primul rând scăderii prețurilor la energie și la mărfuri. Cu toate acestea, inflația de bază rămâne ridicată, determinată de creșterea prețurilor serviciilor și de ajustările salariale. În ansamblu, se estimează că inflația va ajunge în medie la 1,6% în 2024 și la 1,9% în 2025.

Italia continuă să se confrunte cu provocările structurale, inclusiv cu datoria publică ridicată, creșterea slabă a productivității și ineficiența pieței muncii. Raportul datoriei publice-PIB, deși redus de la vârful pandemiei, rămâne ridicat la 139,8% în 2023 și se preconizează că va crește ușor în următorii ani. Această povară persistentă a datoriei limitează flexibilitatea fiscală și prezintă riscuri pentru stabilitatea economică

Creșterea productivității a fost lentă, împiedicată de factori precum dimensiunile mici ale firmelor, capacitatea limitată de inovare și disparitățile regionale. Ratele de participare pe piața muncii s-au îmbunătățit, dar rămân scăzute, în special în rândul tinerilor, femeilor și locuitorilor din regiunile sudice. Aceste probleme structurale necesită reforme specifice pentru a spori competitivitatea și rezistența economică

Implementarea PRR este crucială pentru abordarea acestor provocări. Planul include reforme care vizează îmbunătățirea eficienței administrației publice, îmbunătățirea sistemului judiciar și stimularea digitalizării și inovației. Se așteaptă ca investițiile în cadrul PRR să susțină infrastructura, să susțină tranzițiile ecologice și digitale și să stimuleze creșterea economică.

Pe scurt, în timp ce Italia a făcut progrese în stabilizarea economiei după pandemie, persistă provocări structurale semnificative. Abordarea datoriei publice ridicate, creșterea productivității și punerea în aplicare a reformelor cuprinzătoare sunt esențiale pentru asigurarea creșterii economice durabile și a rezistenței în fața șocurilor viitoare.